Sănătatea orală a copiilor reprezintă un element esențial al stării generale de sănătate, influențând dezvoltarea fizică, psihologică și performanța școlară. Mediul școlar oferă un cadru optim pentru implementarea strategiilor educaționale și preventive, având acces direct și continuu la populația pediatrică….
Adicția pentru substanțe psihoactive reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, având consecințe complexe atât la nivel sistemic, cât și local. Regiunea oro-maxilo-facială este frecvent afectată, fiind un indicator relevant al interacțiunii dintre factorii biologici, psihologici și comportamentali.
Infiintata in 2003, Disciplina de Parodontologie (astazi Clinica Universitara de Parodontologie) a facut eforturi deosebite de a se conecta la formatul international al studiului academic al acestei specialitati, ca si la formarea propriu-zisa in specialitate, initiata ca si rezidentiat in 2009…
Punțile dentare fixe reprezintă o soluție terapeutică frecvent utilizată în reabilitarea edentațiilor parțiale, oferind beneficii funcționale și estetice semnificative. Cu toate acestea, supraviețuirea pe termen lung a acestor restaurări depinde de o serie de factori biologici, mecanici și comportamentali…
Restaurarea dinților tratați endodontic reprezintă o provocare majoră în practica stomatologică, având ca obiectiv principal restabilirea funcționalității și prevenirea complicațiilor pe termen lung. Studiile actuale evidențiază faptul că succesul tratamentului endodontic este strâns corelat nu doar cu calitatea obturației radiculare, ci mai ales cu cea a restaurării coronare.
Estetica zâmbetului reprezintă un obiectiv major al stomatologiei moderne, fiind rezultatul unei relații armonioase între forma, proporțiile și poziția structurilor dentare și gingivale. În contextul evoluției tehnologiilor digitale, diagnosticul și planificarea tratamentelor estetice au cunoscut o transformare semnificativă, permițând o analiză mai precisă a parametrilor dentari și o mai bună anticipare a rezultatului terapeutic.
În cadrul prelegerii intitulate „Criterii de poziționare tridimensională a implantelor hibride” vor fi prezentate principiile esențiale care stau la baza planificării și inserării corecte a implantelor dentare în cele trei planuri spațiale: mezio-distal, vestibulo-oral și apico-coronar. Expunerea va pune accent pe abordarea inserării implantelor imediat postextracțional, evidențiind indicațiile, avantajele și limitele acestei tehnici în menținerea volumului osos și a arhitecturii țesuturilor periimplantare.
Edentația parțială extinsă este o afecțiune cu un grad ridicat de incidență în rândul populației. Alegerea soluției terapeutice reprezintă rezultatul analizei atente a particularităţilor câmpului protetic, o atenţie deosebită revenind evaluării suportului dento-parodontal al dinților restanți, a suportului muco-osos, și a eventualelor complicaţii existente la nivel local, regional sau general.
Caracteristica esenţială a parodonţiului marginal la copii este continua sa remaniere până la maturare.
Fenomenele de erupţie ale dinţilor temporari ca şi cele de rezorbţie sunt însoţite de modificări gingivale: inflamaţii gingivale, remanieri fibrilare, secvenţe temporare de cementogeneză.
Defectele de creastă osoasă, consecință a bolii parodontale, impun un management terapeutic complicat indiferent de modalitatea de rezolvare protetică a regiunii edentate. Refacerea, totală sau parțială a integrității crestei osoase, este un pas esențial în planul de tratament parodontal, fiind necesară atunci când volumul osos restant, distrus de boala parodontală, este insuficient pentru susținerea componentelor mobilizabile a lucrărilor protetice hibride, sau a unor implanturi dentare (cel mai adesea) stabile și estetice…
Ne-am obisnuit sa asociem chirurgia parodontala rezectiva cu rezultate estetice discutabile pentru reabilitarile protetice. Pentru parodontitele severe, practicienii se resemneaza, de cele mai multe ori, cu compromisuri justificate de restaurarea minima a functionalitatii. Sau, mai simplu, recomanda inlaturarea dintilor, substitutia lor cu implanturi si reabilitarea protetica consecutiva.
Terapia cauzală a parodontitei se bazează pe controlul infecției prin instrumentare subgingivală și reducerea biofilmului parodontal. Conform ghidului EFP S3, aceasta este esențială pentru controlul inflamației și stabilizarea bolii, însă rezultatele pot fi limitate în pungile profunde, zonele dificil accesibile sau la pacienții cu susceptibilitate crescută…
Odontectomia molarului de minte reprezintă una dintre cele mai frecvente intervenții chirurgicale din practica chirurgiei oro-maxilo-faciale, necesitând o evaluare clinică riguroasă, o planificare chirurgicală atentă și o abordare terapeutică individualizată.
Ocluzia încrucișată posterioară este o malocluzie frecventă la copii, cu o prevalență mondială de 8% și chiar mai mare, de 11%, în populația europeană. Ocluziile încrucișate posterioare unilaterale pot, dacă nu sunt tratate, provoca o creștere asimetrică a structurilor faciale. Este puțin probabil ca această afecțiune să se autocorecteze și, prin urmare, se recomandă un tratament precoce pentru a permite o creștere normală.
Alegerea dinților artificiali se face de către medicul stomatolog in colaborare cu tehnicianul dentar in funcție de mai multi factori, ținând cont și de dorințele pacientului, fără a face compromisuri de la principiile integrarii esteticii dento faciale.
Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, a sănătăţii publice şi a controlului natalităţii a dus la creşterea fără precedent a populaţiei vârstnice, făcând bătrâneţea un fenomen social major. Gerontologia (procese normale ale îmbătrânirii) şi geriatria (bolile vârstei a treia) au căpătat amploare, iar în medicina dentară s-a conturat gerodontologia.
Mobilitatea dentară în parodontită reprezintă un semn clinic relevant, asociat cu pierderea suportului parodontal, afectarea funcției și disconfortul pacientului. Dincolo de valoarea sa diagnostică, mobilitatea poate influența planificarea tratamentului și predictibilitatea rezultatelor terapeutice în stadiile avansate ale bolii.
Chimioterapia utilizată în tratamentul pacienților oncologici este frecvent asociată cu apariția unor complicații la nivelul cavității orale, mucozita orală fiind una dintre cele mai frecvente și invalidante reacții adverse. Aceasta poate afecta semnificativ calitatea vieții pacienților și complianța la tratamentul oncologic.
Progresele tehnologice din ultimul deceniu au determinat o transformare semnificativă a practicii endodontice, prin integrarea tehnologiilor digitale și a instrumentelor bazate pe inteligența artificială.
Materialele bioceramice au devenit din ce în ce mai utilizate în endodonția modernă datorită proprietăților lor biologice și fizico-chimice favorabile. Aceste materiale se caracterizează prin biocompatibilitate ridicată, stabilitate dimensională și o capacitate eficientă de sigilare a sistemului canalelor radiculare.
Depistarea precoce a bolilor parodontale reprezintă un obiectiv principal în practica clinică contemporană, întrucât pierderea atașamentului clinic și pierderea osului alveolar netratate sunt asociate cu progresia bolii și pot afecta negativ prognosticul dentar pe termen lung.
Sănătatea orală și diabetul sunt strâns legate prin factori inflamatori, comportamentali și socioeconomici comuni. Acest studiu a examinat factorii determinanți ai rezultatelor privind sănătatea orală și calitatea vieții legată de sănătatea orală (OHRQoL) la pacienții diabetici din România, utilizând Modelul Comportamental Andersen.
Chisturile dentigere reprezintă una dintre cele mai frecvente patologii asociate dinților incluși, prezentând o predilecție pentru sexul masculin și pentru regiunea mandibulară.
Tratamentul endodontic corect este dependent de mai mulți factori și implică îndeplinirea mai multor cerințe simultan.
Managementul comportamental al pacientului pediatric reprezintă o componentă esențială a practicii stomatologice, având un impact direct asupra succesului terapeutic și al experienței generale a copilului. Anxietatea dentară este frecvent întâlnită în rândul pacienților pediatrici și poate constitui o barieră majoră în realizarea tratamentelor adecvate…
Factorii generali au o influență puternică asupra succesului sau eșecului inserării unui implant dentar.
Medicina dentară se desfășoară într-un context profesional în care practica privată are un rol major, iar accesul la tratament este influențat frecvent de resursele economice ale pacientului. În acest cadru, decizia clinică nu implică doar alegerea unei soluții terapeutice, ci și asumarea unor responsabilități etice, profesionale și antreprenoriale.
Bruxismul reprezintă o activitate parafuncțională a aparatului stomatognat, caracterizată prin scrâșnirea sau încleștarea involuntară a dinților, manifestată atât în timpul somnului (bruxism de somn), cât și în stare de veghe (bruxism diurn). Este considerat o tulburare de mișcare asociată somnului și implică mecanisme neurofiziologice complexe.
Dezvoltarea tehnologiilor digitale a determinat o schimbare semnificativă în practica ortodontică, contribuind la îmbunătățirea proceselor de diagnostic și planificare a tratamentului.
Dr. Horia Câlniceanu este Șef de Lucrări la disciplina de Parodontologie din cadrul UMF “Victor Babeș” Timișoara, unde desfășoară atât activitatea didactică și de cercetare, cât și îndrumarea de rezidențiat, având o experiență clinică bazată pe 20 de ani de practică privată.
Pierderea precoce a dinților temporari sau absența congenitală a acestora reprezintă o provocare frecventă în stomatologia pediatrică, având consecințe asupra funcției masticatorii, dezvoltării fonetice, creșterii cranio-faciale și echilibrului psihosocial al copilului. Soluțiile protetice în dentiția temporară și mixtă sunt adaptate particularităților de creștere și dezvoltare ale pacientului pediatric, incluzând proteze mobilizabile, menținătoare de spațiu protetice și, în cazuri selectate, soluții protetice fixe.
